Cum mai stăm cu luciditatea cea de urnă și cu antropoidul român?

Recunoști prostul în destule ipostaze, dar cea mai tragică e cea de după înfrângere.
În loc să își recunoască și să își asume eșecul, Prostul Învins susține așa:
1. am obținut un rezultat (foarte) bun;
2. electoratul nostru nu a ieșit la vot (în subsol, avem un electoral de rahat);
3. ne-au furat:
4. alegătorii lor sunt niște proști;
5. România nu ne merită.
Dintre toate scuzele penibile, cea mai jalnică e povestea cu electoratul lor (al PSD-ului, în cazul de acum) care e lipsit de educație, sărac, lipsit de discernământ, ușor cumpărabil și manipulabil. Într-un cuvânt, niște români antropoizi.
Să zicem că așa o fi, că electoratul PSD e unul tâmp, dar ce s-a întâmplat cu electoratul nostru? Care e deștept, parfumat, scrobit, școlit, mercedesizat.
Și, dacă e deștept, înseamnă că înțelege mai bine decât Al Lor. Ceea ce – îmi permit să observ – e nasol de tot. Fiindcă, se pare, electoratul Dreptei a înțeles rapid că oferta Dreptei a fost cam penibilă. Drept pentru care, fie nu a votat, fie a votat în răspăr.
Și, ca să fiu încă și mai clar, nu a votat așa din cauza lui, ci exact în prelungirea ofertei.
Ce ofertă are Dreapta?
Un PNL care – după ce a fost pidosnicit de PSD în USL-ul antibăsist – seamănă cu o șaormă în care falca de buldog la grătar e stropită nefericit cu vin gorghiuliu.
Un PMP preocupat, la Bucale, să dea mai tare în PNL și în USB decât în PSD. Și, desigur, în DNA.
Un M10 ce își transmite mesajul politic prin cătușe, nu prin soluții. În peisajul interior al unui popor care a supraviețuit doar prin eludarea normelor, și aproape deloc în cheia unei etici protestante.
Un PNȚCD absent.
Și, mai ales, un acut sentiment că societatea capitalistă nu (mai) este una corectă, meritocratică, onestă. Și că Dreapta este locul simbolic de unde, oamenii cu bani, nu au nici o fărâmă de înțelegere pentru cei lipsiți de șansă. De Șansă.
Nu sunt un om de stânga, dar poate că nu ar fi de prisos pentru toți apostolii Dreptei să vadă cum, de pildă, trăiește un admirator al Dreptei, profesor de liceu, de pildă. Un pictor. Un muzeograf. Un actor. Un balerin. Un fraier care crede că Dreapta e locul meritocrației. Cu salariu pe care liderii PNL îl topesc într-o seară de birt.
5, nu, 3 minute ar fi fost de ajuns pentru a nu ne mai vinde cuvinte chiuretate de sens din scaunul încălzit al limuzinei cu care, mâine, veți merge să vă luați locurile în stăpânire.

P.S. Era să uit: Hai sictir, social-democrație pesedizdă de caviar!


Acest articol a fost publicat în Bocet tardiv. Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Cum mai stăm cu luciditatea cea de urnă și cu antropoidul român?

  1. Local spune:

    Îi tot dau unii cu “penalii” şi sărăcanii care strică fengshuiul dreptei şi votează PSD. “Haideţi să stabilim o dată pentru totdeauna. Nici un primar nu cîştigă, nici un partid nu ia consilii dacă nu are suportul unei pături de mijloc superioare bine aşezate. Nici Constanţa, nici Baia Mare, nici ce vreţi voi nu votează neapărat ca să sfideze DNA, votează ca să conserve o pompă de bani şi de statut pentru o anumită pătură deja solidă de funcţionari de lux, şefi de companii şi, mai ales, de afacerişti care învîrt treburile în zonă. Glumele cu Teleormanul unde ţăranul votează ca prostul ne arată cît de stupid vrem să ascundem realitatea unor elite locale care vor să menţină anumite status quo-uri foarte convenabile. Deci nu cine ştie ce pături misterioase de asistaţi sau români cu mentalităţi corupte hotărăsc primarii, să fim serioşi.”Costi Rogozanu
    Locale, iunie 2016. CONCLUZII “voxpublica.ro“

  2. anteconbega spune:

    @Un M10 ce își transmite mesajul politic prin cătușe, nu prin soluții.@ Asta in timp ce Dragnea vrea paine pentru tot poporul, n’aşa?. Pentru ai lui, fala socialismului multilateral pesederizat, cozonac cu stafide şi rahat. Cu muuult rahat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *