Gestul fostului vostru interimar, Crin Antonescu, de a-și face cărți de vizită cu titulatura de președinte interimar mi se pare, dincolo de ridicol, simpăticuț și ușor hazliu.

Ceea ce sare în ochi (http://www.agenda.ro/crin-antonescu-si-a-facut-carti-de-vizita-de-presedinte-interimar-al-romaniei/259876) este că, deși textul este scris în engleză, numerele de telefon nu au prefixul României!

Ceea ce poate da prilejul unor speculații ciudate. Cum ar fi faptul că o asemenea bucată de carton poate avea valoare de circulație doar prin mediile anglofone din România, cum ar fi ticiării de gimnaziu ori de liceu din Tulcea sau București.

Suspicionez un oarecare neaoșim și din faptul că floralul prenume Crin a rămas genuin, în locul unui Lily Antonescu, de pildă, într-o traducere exactă, însă foarte indecisă la sex.

In fine, istoria cărților de vizită buclucașe e destul de bogată în spațiul literaturii române și, pour la bonne bouche, amintesc aici gestul lui Geo Bogza de a-și fi tipărit o carte de vizită după un proces de pornografie (Poema invectivă) cu următoarea inscripțiune: Geo Bogza, achitat.

Dar, ca să nu credeți că fac aici o comparație între Bogza și Antonescu, am să vă reamintesc că, în timp ce Bogza a jucat Cartea Oltului, Antonescu a mizat totul pe Cartea Voiculescului. Sau, poate, Antena invectivă.