Migrația de iarnă spre Polul Plus al Cărții

E limpede: presa românească ignoră un prilej neașteptat de bucurie —  Târgul de carte Gaudeamus.

Despre care nu prea știm cum e treaba fiindcă, din oră în oră, aflăm, de pildă, că agresorul înarmat din Militari încă nu a fost prins.

(O sugestie pentru Oprescu: schimbați numele cartierului, poate mai vin și câțiva civili neînarmați!)

Așadar, zecile de mii de vizitatori ce sufocă Pavilionul central de la Romexpo  nu suscită aproape niciun interes fiindcă, se pare, acolo, pe hectarele alea de hârtie inteligentă, nu se întâmplă nimic aparte, ciudat, straniu, senzațional.

Ei bine, eu cred că zilele acestea, de miercuri încoace, s-a întâmplat UN MIRACOL:

În țara manelelor și a Biancăi Drăgușanu — singura sculptură bust din silicon viu și buze moarte — peste 50 000 de amărâți au venit acolo, nu pe gratis, ci plătind un bilet,  pentru a cumpăra cărți și să îi asculte, ca la meciuri, pe un Pleșu, Liiceanu, Cărtărescu, Boia sau cine știe ce „luzăr”!

Era de ajuns ca reporterii noștri să îți imagineze că acolo e o nuntă de minoritari ce a ocupat carosabilul ideilor publice!

Era de ajuns să își imagineze că avem o, fără precedent, grevă de avertisment a Celor ce Gândesc Fiindcă Citesc!

Fiindcă eu mi-i imaginez pe toți acești oameni sub forma unor ultime, buimace stoluri de păsări sau bancuri de somoni în pragul extincției, ce migrează, în prag de iarnă intelectuală, spre Polul Plus al Cărții: în tăcere, solidari,  instinctual, orintându-se în virtutea unei informații genetice livrești ce pâlpâie încă.

Acolo, la Polul Plus al Cărții, unde Televizorul, Maneaua, Clasa Politică, Mall-ul poartă etichete kitschioase. Cu E-uri.