E încă luni și lumea e pustie!

Fiindcă „lunea, toată lumea merge la Lidl”.

Iubitelor mele șvăboaice imaginare — din gând și, apoi, din scurgerea anilor –,

o anagramă dezacordată ce descrie perfect

decăderea în raft a iubirii:

„Ich Lidl bich”!