Trăim tot mai mult într-o soțietate fără prințipuri, care vasăzică că nu le are, ar fi spus Conu Iancu.

Politicienii trec de la un partid la altul, adică la unul chiar dimpotrivă, cu viteza și firescul unui strănut. Sau al unei eructații, ceea ce, în vocabularul votanților se numește râgâit.

Albul e negru, negrul e alb, totul într-o devălmășie care ar putea confuza până și rolul limbilor unui ceas, de altfel singurele organe (sic!) care mai au demnitate! Chiar și azi, când au făcut un pas înapoi!

Iată însă că lumea instrumentelor noastre – a telefoanelor deștepte – a dat-o în bară definitiv cu principiile.

Astfel, sunt complet siderat să aflu că numai într-o anumită rețea putem cumpăra celebrele Blackberry în culorile alb, albastru sau, de ce nu, galben.

Asta e, scuzați-mi enervarea, chiar peste poate!

P.S. Știu că unul dintre cei mai fervenți adepți ai Blacberrysmului este prezidentul Obama. Vă dați seama ce impact dezastruos ar fi un Blackberry alb între degetuțele sale? De fapt, cred că, în corectitudinea politică americană, smartul lui ar fi nevoit să se cheme fix așa:  afroamericanberry.