Pentru mine, Holocaustul înseamnă tragedia Omului. A Omului Evreu!

Există un cuvânt care mă calcă pe nervi sistematic: toleranță. „Toleranță” înseamnă, pentru mine, un fel de generozitate seniorială a cuiva pentru cineva care, treacă, meargă, merită ceva atenție. Lui, minoritarului, i se cuvin niște firimituri de la masa îmbelșugată a majoritarului care binevoiește să îi acorde acestuia un fel de sentimente second heart.

Îi prefer cuvântului „toleranță” altele, mult mai banale: normalitate, firesc. Acest firesc constituie un soi de ochelari extrem de igienici: se uită la Om, nu la evreu, maghiar, german, țigan, sârb, catolic, protestant, homosexual. Un fel de lentile ce așază diferența la capătul tuturor lucrurilor care ne unesc, nu la începutul lor.

Iată de ce, pentru mine, Ziua Holocaustului înseamnă nefericitul prilej de a mă întreba, cutremurat, cum oare umanitatea a fost oarbă, surdă și indiferentă la Omul din fiecare evreu? Unde au fost oare cei care trebuiau să înțeleagă și să se cutremure că, odată cu milioanele de oameni-evrei, s-au stins, definitiv, milioane de stele de pe cerul Umanității noastre?

A Umanității creștine, a Umanității laice, culturale,  a celei științifice și a celei nătânge?

În fond, a omului Nimeni care așteaptă, în fiece seară, să adoarmă, sub lumina îndepărtată a astrelor, cu cugetul liniștit.

Îmi pare rău să constat, dar trebuie să vă spun că, de atunci, stelele cerului sunt, pentru acest om, pentru noi adică, tot mai puține.

Scrisoare deschisă către intelectualii lui Ponta și Antonescu cu privire la numirea Domnului Șova în Guvernul României

Către,

Semnatarii Scrisorii adresate oficialilor Uniunii Europene

 

Onorați membri ai comunității academice, oameni de artă și cultură,

 

Gestul Domniilor Voastre de a fi adresat o scrisoare oficialilor Uniunii Europene cu privire la ceea ce Dv. ați numit o neînțelegere a realităților politice din România mă încurajează să aștept o neîntârziată și vehementă reacție în legătură cu un fenomen ce depășește cu mult lupta politică și mizele individuale.

De data aceasta nu este vorba nici despre ipoteza că europenii nu înțeleg ce se întâmplă în România și ce face Guvernul Ponta, nici despre suspendarea Președintelui Băsescu, nici despre CCR, nici despre Parlament, nici despre liste, nici despre Monitorul oficial, ci despre un lucru extrem de grav care, iată, din păcate nu a produs reacție organizată și colectivă în mediile intelectuale: numirea în Guvernul Ponta a Dlui Dan Șova, catalogat de către Comunitatea Evreiască din România și de către presa străină drept un „negaționist al Holocaustului” (http://www.nicematin.com/monde/les-juifs-de-roumanie-deplorent-lentree-au-gouvernement-dun-negationniste.955886.html)

Sunt convins că reacțiile unor personalități influente din lumea academică și culturală, cum ar fi acad. prof. dr. Nicolae Anastasiu, prof.dr. Liviu Antonesei, prof. dr. Vasile Astărăstoae, prof. dr. Zoe Petre, prof. dr. Stelian Tănase, prof.dr.Cristian Pîrvulescu și mulți alții ar fi în măsură să mai atenueze din imaginea lamentabilă a unei numiri jignitoare față de cele 300 000 de victime ale Holocaustului de pe actualul teritoriu al României.

Ceea ce mă face optimist în demersul meu este prezența, în lista semnatarilor Dv., a unor personalități care au denunțat derapajele xenofobe și antisemitismul. Mă refer mai ales la Prof. dr. Michael Shafir, professor emeritus, Universitatea  Babeș-Bolyai, Conf. Dr. Mihai Chioveanu, delegat al României în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research, Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea Babes-Bolyai   sau prof. dr . Victor Neumann de la Timișoara, autor al unor importante studii și cărți despre istoria evreilor.

Sunt convins că formularea unor poziții a Domniilor lor, în primul rând, ar fi în beneficiul României și ar atenua ecoul rușinos al unei fraze care îi aparține ministrului recent întors în Guvern, Dan Șova:

„Pe teritoriul României niciun evreu nu a avut de suferit și asta se datorează lui Antonescu”.

În speranța unei reacții imediate, primiți, vă rog, expresia prețuirii mele.

Prof. dr. Marcel Tolcea

Universitatea de Vest Timișoara

Laureat cu Medalia de onoare „Prieten al comunitatilor evreiesti din Romania – Iubitor de pace și iubitor de oameni” Federația Comunităților Evreiești din România

Ministrul Șova și negarea Shoah

Numirea Domnului Șova în Guvernul României este o palmă dată comunității evreiești din România și memoriei Shoah-ului.

În loc să fie trimis la Washington, la Muzeul Holocaustului, D. Șova ar fi trebuit trimis într-o seară de Șabath la Templul Coral să asculte și să vadă suferința unei seminții. Poate că așa D. Șova va înțelege durerea mută a unor evrei români leali și patrioți care au supraviețuit unui regim criminal!

Nu știu cine a avut ideea aducerii sale în actuala formulă cacofonică de guvernare, dar nu e exclus ca vechile reflexe pesediste ale xenofobiei să fi reapărut.

În urmă cu un an, am avut cinstea să primesc titlul de Prieten al Comunităților Evreiești din România, diploma fiindu-mi înmânată, la Timișoara, de către Excelența Sa Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în România, și de către Domnul Aurel Vainer, Președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Din această calitate, mă alătur protestului presedintelui Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Aurel Vainer,și al Preşedintelui Comunităţii evreieşti din Bucureşti, Erwin Simsensohn, în ceea ce privește numirea lui Dan Șova în acest Guvern.