De Ziua Mondială a Poeziei, un poem de Don Pedro Stoica

DAMIGEANA Damigeana este obiectul răsfăţat din casa noastră// umblăm cu ea de parcă am ţine în braţe un copil abia născut// entuziasmul nostru faţă de acest obiect// înfăşurat în scutece de nuiele subţiri// scade odată cu descreşterea greutăţii sale// văzând-o golită până la ultima picatură// ne cuprinde o melancolie firească şi-n cele din urmă// o aşezăm în locuri sacre ferind-o de obiectele invidioase şi dure// în anumite momente îi facem spălături interioare// şi nasul nostru din fire curios// îi sărută buzele de sticlă prin care// va trece poate chiar mâine acel lichid preţios// capabil să lipeasca aripi viselor de mult obosite// sau fericirii numai bănuite să-i dea// certitudinea unui nume de floare. (Poetul Petre Stoica a plecat chiar într-un 21 martie. În 2009.)