Îm mod hotărât, Adrian Năstase a devenit, de ieri, zeul totemic al PSD-ului, dărâmând definitiv statuia Emanatului Ion Iliescu!

De azi înainte, Adrian Năstase va fi, în eternitate, un zeu în viață pentru partidul dumisale, el fiind creditat de trei scenarii fundamentale ale mitologiei de gen: moartea (tentativa de sinucidere), regresus ad uterum în captivitatea penitenciară de unde a ieșit un om nou. Metanoia, cum ar veni pentru cei cu studii la facultățile particulare.

Și ce vreți o mai clară formulare decât fraza lui Liviu Dragnea ce sună ca un comentariu canonic la sacrificiul unui mântuitor: „Adrian, bine ai venit acasă, ai plătit pentru noi toți!”

Sigur, dogmatic e interesant, dar citită cu o lupiță psihologică, fraza se descoperă a fi o recunoaștere subconștientă că tot partidul e penitenciar. Ceea ce, să recunoaștem, e totuși o exagerare!

Nu în ultimul rând, Adrian Năstase e un fel de țap ispășitor. Numai că, aici, cu tot respectul, e doar pe poziția a doua, locul prim fiind ocupat de Domnul Constantinescu, acest Ahile al înfruntării cu Securitatea.

Să nu uităm, în fine, țapul este un semn al virilității dezlănțuite, indistincte și tragice!