Așadar, Domnul Crin Antonescu a anunțat că nu va candida la președinția României!

Probabil că și-a pierdut elanul.

Dacă ne-am fi aflat în țăril nordice, am fi avut de-a face cu ceea ce se cheamă „fuga elanului de acasă”. Iar soarta acestui bonom animal de tracțiune ar fi fost acolo mult mai ușoară, fiindcă nici în Finlanda, nici în Suedia, Norvegia sau Danemarca nu există „elanul comunitar”, cum sunt câinii la noi.

Cu alte cuvinte — permiteț-mi să aberez puțin —  elanul pierdut acolo ar fi fost repede inclus în diverse proiecte de reconversie emoțională.

La noi, la români, pierderea elanului e semn că umbli deja după potcoave de cai morți.

Fiindcă, observ cu o ușoară ironie, domnul Antonescu a pierdut, pe rând, următoarele:

Cotroceniul, USL-ul, alegerile europene, partidul, cognomenul Căcărău, candidatura la Cotroceni.

Dintre toate, o definitivă reușită de prestigiu: nu mai e alintat cu sinestezicul Căcărău!

Poate că pentru asta asta a meritat să le piardă pe celelalte…

P.S. Pentru cititorii mei finlandezi, traduc: cognomen înseamnă poreclă; sinestezic e ceva de felul: sunetele au miros și culoare, dar și invers!