Dom Profesor Dan Voiculescu și misterele unui doctorat de Hawaii

Cu „Dom Profesor” în sus, „Dom Profesor” în jos  prin urechi — fiindcă mă rătăcisem pe la Antena 3 –, uite că mă pun să caut și eu să văd dacă Varanul nostru (vorba vine) nu o fi rămas gravid cu titlul ăsta, Doamne ferește.

Caut, citesc, compar și, ce să vezi: un doctorat tip Aloha, din 1991, în Hawaii!

În unele CV-uri apare doar un doctorat în 1977, la ASE, în altele apare ȘI un doctorat în Hawaii, la Pacific Western University, din 1991.

 Numită și American PacWest International University, aceasta era o universitate neacreditată, ce și-a primit recunoașterea abiat în 2001, dar în 2006 va fi închisă definitiv!

Pe situl universității, la capitolul Alumni, figurează și Varanul, sub numele său civil de Dan Voiculescu:

http://en.wikipedia.org/wiki/Pacific_Western_University_(Hawaii)

Oare de ce îi este rușine acum lu Dom Profesor de episodul său doctoral?

Despre „victoria” Dreptei

Comentând rezultatele alegerilor europene și felul în care liderii se declară satisfăcuți, prietenul meu Dan Lazea mi-a povestit cum a redat Radio Erevan rezultatul unei curse directe de atletism doar dintre un american și un sovietic.

Fiindcă americanul câștigase, Radio Erevan a anunțat așa:

Cursa de atletism de ieri a însemnat un dezastruos rezultat pentru SUA, care s-au calificat pe un rușinos penultim loc, în timp ce atletul URSS s-a clasat pe un glorios loc doi.

Sculptorul Costică Brâncu din heraldica PSD

Căsăpirea lui Brâncuşi nu a încetat în anii 50, atunci când tractorul a încercat să scoată din rădăcini Coloana fără sfârşit.

La finele clasei a XII-a, sfertodocţii cu diplomă la FF aşază pe “sonete” imagini cu relativ aceeaşi lucrare, din care lipseşte ultima parte, fix cea care deschide spre nesfârşit. Dacă lucrarea lui Brâncuşi ar fi fost finită, poate că altfel ar fi fost şi numele ei. Fiindcă esenţa lucrării nu este aşezarea câtorva module, ci repetabilitatea modulelor la nesfârşit, după cum arată şi figura din vârf.

Să iei fragmente din coloană şi să le aşezi în logoul campaniei pentru europene mi se pare nu doar nepotrivit, ci, mai ales, stupid şi inept.

Fiindcă acea coloană din cercul roşu nu îi aparţine marelui Constantin Brâncuşi, ci unuia neterminat, pe nume Costică Brâncu.

Tu, Funeriu, eu și livada de mere

Din start, o să fiu cinstit și o să spun că, la europene, mă duc doar pentru Doamna Macovei.

Iar la parțiale, merg doar pentru Funeriu.

Am început așa fiindcă vreau să înțelegeți că nu îmi plac partidele, ci oamenii!

Nu (mai) e un secret că îl consiliez pe Funeriu, câtă vreme el a precizat deja că sunt purtătorul său de cuvânt.

Secretul pe care însă nu îl știți este că, practic, în această campanie suntem doar trei: Tu, Funeriu și… livada de meri.

Mere pe care le împarte la popor cu mesajul : Nu mai mere cu promisiuni!

Vreau să spun că nu avem bani, vreau să pricepeți că nu ne susține niciun baron local și, mai ales, că nu avem în spatele nostru structurile.

Așa că i-am și reproșat lui Daniel Funeriu: „Unde e Băsescu cu serviciile lui?”

Dacă aveam serviciile în spate, dacă eram așa cum îl descriu Antenele, sincer m-aș fi bucurat. Aș fi făcut un ban bun.

Iar dacă vreți să înțelegeți cum e să te susțină BANII și INTERESELE, vă rog să amintiți hectarele de panouri electorale cu USL-ul!

Nu votați cu cei cu multe afișe! Sponsorii trebuie să își recupereze banii rapid!

Așa că eu, cu Matizul meu revitalizat cu benzină de 50 de lei, și el cu banii de buzunar ne luptăm cu candidații susținuți de milioane de euro.

Tocmai din pricina asta am acceptat să intru în acest pariu: dacă Funeriu era un ipochimen politic, în spatele lui erau deja așezați pup (ciuci) vreo 3-4 rechini cu balele cristaline. Care îl sprijineau fiindcă Funeriu ar fi fost o bancă mirabilă ce le oferea, la suta de euro, o dobândă de 500 la sută minimum.

Și am fost convins că e ok exact în clipa în care el mi-a spus: Voi avea atâția bani cât îmi dau timișorenii.

Asta fiindcă Funeriu, după ce a făcut din bacalaureat o statuie ecvestră a corectitudinii, nu mai poate merge în Parlament să traficheze căcaturi.

Din când în când, e mișto să fii Don Quijote!

O să revin cu contul nostru unde puteți pune și 10 lei. Fiindcă asta nu ne obligă la ticăloșii!

USL-ul divorțează ca oltenii americani

Etnologii dermatologi sunt primii care au descoperit pe suprafața delicată a unor oltence neutru termic (și fierbinți, și călâi) urme de vânătăi fericite: ele sunt probele indubitabil impresioniste ale unui vechi ritual ce plasează, cronologic, iubirea sălbatică după un moment ceva mai neplăcut numit „frăgezitul muierii în pumni”.

Asta e, oltenii — cei ancestrali, nu publicul rafinat al Vacanței Mari — obișnuiau să se împace focos după îndesate bătăi.

Cam ăsta ar fi modul sudist.

Modelul american e mult mai nasol: fata la care Omu a strigat prin răcnete vorbește cu avocatul și Omu, după divorț, va rămâne în portofel cu răcnetul.

Timișoara e Timișoara din pricină că e un acvariu și nu un fluviu cu bănățeni obstetrico-austrieci

Am postat deja pe Facebook o interjecție dezvoltată despre cum ADN-ul și, mai ales, ARN-ul meu e corcit: sunt născut la Sînnicolau Mare (un loc pe care îl iubesc amniotic!), cum am avut primele coșuri și cum am ținut în brațe primul fus cu sâni la Jimbolia, am fost profesor cu plete la Gătaia și la Șemlacu Mare (spre disperarea cvasi resemnată a directorilor Weissmann și Mornăilă, plus Mezinca la Șemlac) și cum, încet-încet, m-am igrasiat de Timișoara într-un demisol de pe strada Victoriei 24. (Asta nu am scris-o, dar promit să o fac, fiindcă în demisolul ăla s-au perindat tovarăși de drag minunați, cum ar fi Moni Drăgan, Șerban Foarță, Radu Todoran, Vio Bucuraș, Corina Ticiu, Mimo Obradov, Alec Foelker,  Dorin Ticiu, Marius Giura, Călin Țunea, Luminița Samfirescu, Dana Achim, Hansi Costea, așa, la botul calului de lemn, dacă tot suntem pe zodiacul chinezesc. 

Destinul, acest membru perpetuu din Commando Viola Ultra Curva Sud (Peluza Sud Timișoara) din tribuna meciurilor lui Poli, m-a țintuit în Timișoara c într-un insectar de lux. Unde stau, cu apartament, de 30 de ani și, cu buletin, de după 89.

Necazul cu timișorenismul e că, în opinia mea, a devenit o vânătaie și nu o stare de spirit. (Mă tot întreb dacă nu cumva Revoluția din 1989 nu ne-a transformat în niște nomenclaturiști ai ei!)

Dacă e o virtute, atunci ea nu se dobândește prin naștere.

Dacă e o stare, atunci ea se poate transplanta prin locuire și spirit. Așadar, poți fi timișorean și la Buhuși câtă vreme, atunci când te întreabă milițianul contemporan ce ești, tu, ungur din Buhuși, răspunzi „buhușist”. Sau, mă rog, ceva în legătură cu orașul. Fiindcă, de regulă, un loc cu destin cosmopolit cum e Timișoara nu are obiceiul să despartă, ci să așeze laolaltă. Asemenea simbolului: symbalein se traduce prin „a pune laolaltă”, spre deosebire de „diabolon”, „a despărți”.

Fiindcă,  dați-mi voie să sper, Timișoara nu e o cartografie despre un oraș maghiaro-evreiesc ocupat de români  — știu că nu vă place asta! –, ci o inefabilă proiecție a românului eliberat de naționalismul idiot ce își închipuiește locuirea sa ca un Cuib al Tuturor.

Apropo, pruncii mei sunt timișoreni de drept. Iar eu fredonez un Phoenix  vechi, live, de la Casa de Cultură din Sînnicolau, prin 71!

Câteva întrebări neplăcute în legătură cu accidentul de avion din județul Cluj

Nu știu care sunt circumstanțele acestui teribil accident de avion care a îndoliat România.

Știu doar că un jurnalist este mai puțin marcat de emoție și vrea să înțeleagă fenomenul nu din perspectiva consecințelor, ci din cea a cauzelor.

Așadar, am de formulat următoarele întrebări celor care sunt în măsură să dezlege ițele acestui caz:

1. Transportul efectuat de avionul prăbușit a fost unul privat sau este vorba despre o intervenție standard de care ar putea beneficia orice cetățean român?

2. Cine a decontat toate cheltuielile acestui transport?

3. În baza cărui contract a fost efectuat acest transport?

4. Care au fostonorariile acestui transport dacă el a fost unul privat?

5. Cine este beneficiara ficatului?

6. Există o listă publică a pacienților care ar fi putut beneficia de acest transplant?

7. În baza căror proceduri a renunțat la căutări unul dintre cele șase echipaje SMURD din județul Cluj

8. Câte zboruri de acest fel au fost efectuate în ultimii ani?

9. Există vreo legătură între faptul că „România este campionă în Europa la transplantul de organe” (http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/starea-de-sanatate/romania-campiona-in-europa-la-numarul-de-donatori-de-organe-652564.html ) și acest caz?

Nu vreau să fiu cinic, dar mie mi se pare că, și aici, interesele financiare depășesc cu mult aura omeniei de care se face atâta exces.

Din păcate!

Dumnezeu să-i odihnească pe cei care au crezut în Viață!