Conflictul dintre primarul Robu și vicele Stoia este un fel de intrigă locală a cadânelor/cadânilor lui Suleimani Magnificii.

De ce Suleiman Magnificii?

Foarte simplu! Fiindcă Sultanul celor doi în cazul de față, o știe toată lumea, nu e unul, nici măcar doi, ci chiar trei: Antonescu și Frații Cristescu.

Pentru prima oară de la câștigarea mandatului, Nicolae Robu înduioșează și chiar se apropie milimetric de glanda lacrimală a opoziției. (Vezi, în acest sens, textul lui Daniel Funeriu : http://funeriu.blogspot.ro/2013/11/despre-timisoara-cu-dragoste-despre.html)

În numele eternei rivalități dintre Rău și Mai Rău, opoziția dă semne că l-ar sprijini pe Robu la Timișoara, iar Băsescu îl reevaluează pe Antonescu. Cam penibil, stimați telespectatori cu busolă!

Asta fiindcă Primarul Robu știa foarte bine în ce se bagă atunci când a acceptat să candideze la Primăria Timișoarei, campanie în care, adaptând o vorbă a lui Stoia, ar fi câștigat și o conservă de fasole. Puțin încălzită.

E limpede că toată campania de neamuri proaste a USL-ului, cu hectare de figuri spânzurate pe blocuri sau stâlpi de înaltă tensiune politică, are un preț. Că a fost plătită de cineva care va dori să își recupereze investiția. Cu un adaos pe măsură!

Or, Domnul Robu, după ce a saturat imaginarul timișorenilor cu celebra sa freză eastmann color, s-a trezit acum că vrea să fie cinstit.

Domnul Robu putea fi acum cinstit doar dacă ar fi făcut campania cu aceiași bani cu care a ajuns în Parlament. Acceptând să plonjeze însă în cocina numită USL, Robu nu are altceva de făcut decât să tacă și să facă ceea ce era de așteptat să facă.

Fiindcă, în caz contrar, chiar va fi un om fără cuvânt.

Dacă ar fi să folosesc o comparație cu privire la situația de față, atunci aș spune așa: Nicolae Robu se comportă ca și cum, după ce a frecventat bordelul și și-a facut treaba, nu mai vrea să plătească fiindcă are și principii, și nici nu încurajează prostituția!

Romanticilor care, acum, udă palmierii lui Robu cu lacrimi la gândul că PSD-ul va controla orașul, le spun așa:

În fond, ce minunat va fi să locuim într-un oraș dăruit preș PSD-ului chiar de marii noștri liberali fiindcă, nu-i așa, au sperat să scape de unu din Constanța.

Băsescu!