De ce nu sărbătoresc românii Ziua Republicii? De rușine!

În mod normal, 30 decembrie ar fi trebuit să fie un fel de o a doua zi națională.

În 30 decembrie 1947, România a devenit republică în urma abdicării Regelui Mihai.

Marea familie a statelor republici consideră că un asemenea moment este unul fundamental.

Franța de astăzi, de pildă, se revendică din momentul abolirii monarhiei la 1789.

Nu vă enervați: aici nu încape nicio asemănare!

Ziua Republicii, sărbătorită cu emfază în comunism, nu a fost decât Ziua Sovietizării României!

A fost ziua în care sovieticii au înconjurat Palatul Regal cu tancurile și l-au șantajat pe tânărul nostru Rege să abdice.

O zi rușinoasă pentru istoria noastră fiindcă, atunci, Stalin și slugile lui (Dej, Pauker, Groza) au pângărit nu un om, ci o instituție.

Pe durată lungă, poate definitiv. Fiindcă și acum, după mai bine de 60 de ani, ura și disprețul față de Rege nasc avortoni.

Uitând că Majestății Sale nu i s-a luat taina mirungerii, ci doar regatul, emanații roșii de după 89 i-au lipit o jegoasă și ineptă etichetă: ex-regele!

Din păcate, dacă sub comunism era greu să spui asta, imediat după 1989 Biserica Noastră ar fi trebuit să spună că, în iconomia tainelor, Regele nu poate fi „divorțat” nici de Biserică, nici de Țară!

 

 

Vezi și acest link:

Astăzi e Ziua Republicii Socialiste Sovietice România

Aveţi cumva certitudinea că, după monarhia abolită la 30 decembrie 1947, a urmat Republica Populară Română? De iure, da. De facto, a urmat Republica Socialistă Sovietică Română. Penultimul comisar sovietic a fost lichidat în 1989. Apoi a venit un gorbaciovist. Acum 64 de ani a început exilul Regelui. Un exil demn, asemenea abdicării de atunci. Priviţi acest fragment de film şi întrebaţi-vă de ce oare noi nu ne serbăm proclamarea republicii aşa cum s-ar cuveni. Probabil fiindcă ne este ruşine.