Primul 10 din istoria gimnasticii româneşti la subsol

Condamnarea lui Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare cu executare şi executarea averilor arată că Revoluţia din 1989 începe să dea primele roade.

O să vă întrebaţi ce are condamnarea de astăzi cu 1989.

În opinia mea, acum 25 de ani, în decembrie, România a fost privatizată de Partidul Comunist Româna şi de Securitate.

Ceea ce şi explică faptul că extrem de puţini milionari în euro ai României nu au avut sau nu au legături cu una dintre cele puteri ce au privatizat bogăţiile ţării.

O privatizare care nu a stimulat economia de piaţă, ci, dimpotrivă, a creat falsa impresie că trăim într-o societate concurenţială.

Primii 10-15 ani au scris istoria acestor privatizări şi au consolidat nu numai imunitatea, ci infailibilitatea sistemului.

Apoi, după ce România a devenit membră a Uniunii Europene şi NATO, au apărut primele condamnări: timide, bine orchestrate la anii de privare de libertate, dar fără nicio consecinţă asupra banilor.

Abia acum se întâmplă ceea ce ar fi trebuit să se întâmple încă în primii ani după 1989: privarea de libertate merge mână în mână cu confiscarea averii.

Probabil că lista milionarilor se va mai degresa în lunile ce vin.

Probabil că politica va deveni mai puţin ofertantă pentru sutele de hiene ce mai cred în mistica haitei de partid.

 

În așteptarea dez-voiculescianizării

Poate că ar trebui să scriu aici că, în calitatea mea de, presupus, bun creștin, nu doresc nimănui răul.

Așadar, nici lui Dan Voiculescu.

Ei bine, cu privire la jigodiile care NE-au furat România și ne scuipă de la înălțimea everestică a cardului lor, sunt un păgân perfect:

Le urez decenii de mititică și hectare de emisiuni cu bocete pentru ei!

Voi deschide o sticlă de vin buuun în clipa în care voi afla că această jigodie,  pe numele ei Dan Voiculescu, înfundă bulăul.

Asta fiindcă, laolaltă cu el, se scufundă în smârcurile trecutului, ciozvârta cea mai împuțită a trecutului nostru.

Alături de milioanele de români ce bălesc deasupra Antenelor, cu saliva lor securistico-patriotică, să nu li se ardă lampa televizorului.

Un banc despre neputința și putința pensionarilor. Din UNPR!

Probabil că, sastisită de salariul ei prea discret, o doamnă în jurul vârstei de 55-60 de ani, se miră în fața opulenței vestimentare a unei colege.

Care îi explică așa:

– Maricico, merg în parc, la pensionari și mă cam las intrată în vorbă. Accept invitația la o cafea, dar, pe drum, pretind onorariu de companie. Îți dai seama că nici nu apucă să facă ceva la vârsta lor, așa că plec cu onoarea neprihănită și cu onorariul în buzunar.

Zis și făcut. Maricica noastră se duce și ea în parc la pensionari și iat-o, a doua zi, cam șifonată după o cafea cam pasională. Așa că o sună pe distinsa ei prieteneă care, după ce află de episod, îi ciripește așa:

– Am uitat ceva foarte important. Uită-te la șosete înainte de a te așeza pe bancă. Dacă are șosete verzi, e pensionar de armată,  din ăia, la 50 de ani.

E limpede că tocmai v-am spus povestea rețetei UNPR-ului.

Szobi Cseh a murit de cancer osos. România e bolnavă de cancer mafiosos

România e o cascadorie electorală ce, iată, împlinește 25 de ani.

Cancerul mafiosos care stăpânește electoratul românesc cuprinde pensionarii și șomerii prin pensionări de boală și certificate de handicap.

Acești bolnavi imaginari sunt prinicipala masă de manevră în comunitățile rurale.

Dacă nu iese cine trebuie (din oricare parte a politicului!), privilegiile lor sunt în pericol de a fi pierdute.

Drept pentru care toate rudele vor vot nu cum cred, ci cum trebuie.

Din această cauză a ieșit Ponta astăzi cu inimaginabala idee a amnistiei fiscale.

E semnalul că Partidul, atunci când are grijă de oameni, are grijă de el însuși!

 

Dragă DIGI TV, nu ne mai manipula cu gazele de șișt!

Abonamentul DIGI de 2 euro binemerită o campanie de promovare inteligentă și haioasă.

Agenția Papaya Advertising, care a realizat reclama, a propus o “știre” despre interzicerea ofertei Digi Mobil într-un utopic stat Belgravistan, pentru că prețurile sunt inacceptabil de mici.

Până aici lucrurile sunt acceptabile, chiar dacă referințele autoritariste sunt discutabile.

Problema apare într-un spot în care personajul Diva Deluxovici, după ce răzuiește niște aur în dulcele pentru câinii Pavlov și Pavlova, ne anunță că soțul sosește acasă de la câmp într-un elicopter, de asemeni poleit în aur.

La întrebarea „Ce cultivați?”, Diva Deluxovici ne dă un răspuns ce poate banal, ingenuu sau chiar firesc:

„Petrol, gaze de șist, diamante. Nimic ieșit din comun… ”

Ieșită din comun e doar povestea cu „gazele de șist”. Fiindcă introduce un mesaj subliminal cu privire la ceva care, deocamdată, nu e deloc ceva „nimic ieșit din comun”.

(http://www.stirihot.ro/video-video-diva-noul-spot-publicitar-din-campania-digi-mobil/354876)

Povestea cu câinii Pavlov și Pavlova are un umor aparte pentru cei care știu că savantul rus Pavlov, medic, fiziolog și psiholog, a demonstrat funcționarea reflexelor condiționate cu ajutorul unor experimente pe un câine.

Un patruped ce a intrat în istorie sub numele de „câinele lui Pavlov”. Căruia, când i se aducea hrana, la aceeași oră, i se aprindea și un bec.

Iar atunci când becul s-a aprins și nu a mai sosit mâncarea, câinele a salivat.

Mă tem că în acest spot ni se construiește o „salivație” despre normalitatea gazelor de șist!!!!

Hyperionul rece și ospătarul cald Cătălin, la Bacul 2014

O exegeză eminesciană exactă și contimporană de la la Bacul 2014 fixează cu exactitate raportul termic-biologic dintre Hyperion și Cătălin:

„În Luceafărul poetul arată cât de proastă e femeia care refuză un super gagiu nemuritor și rece pentru un ospătar muritor și cald.”

Corectă observație.

Păcat doar — pentru Cătălinele de azi — că din enunț lipsesc precizări suplimentare cu privire la  localul unde își desfășoară munca acest fascinant subfebril ospătar.

 

Sfaturi pentru băieți și fete cu privire la plăcile de înmatriculare

De dimineață am observat vreo 2-3 limuzine cu ZME pe placa de înmatriculare. Evident, de la ZMEU.

Din reflex, mâine îmi voi cumpăra un BMW și ezit între FAT și FFR, De la Făt Frumos, evident!
P.S. Fetelor frumoase și bine limuzinate, le recomand COS, de la Cosânzeana, sau ZBU, de la Zâna Bună.

De fapt Buuuuună! Care se transscrie la placa mineralogică BUU.

Alecsandri a inventat pastelul, Ponta a legiferat copy-paste-lul

Azi e ziua lui Vasile Alecsandri. (Basil, cum îl scriu francezii pe Vasile de la bonjurişti încoace.)
Istoria a reţinut un om de succes, senin, fără prea multe necunoscute, ceea ce e destul de plictisitor, din perspectivă călinesciană, de pildă.
Opinia mea e că, de mic, Sile a decis să aibă o viaţă la vedere şi, ca atare, şi-a ortografiat numele Alecsandri, fără x.
(Apropo de necunoscute, la un moment dat am sperat ca titlul “Doine” să facă o timidă trimietere la Doinele din viaţa lui. Nimic nici aici!)

Aşa cum impresioniştii au inventat plein-air-ul, Alecsandri a inventat pastelul, o specie care, parţial, este evocată şi astăzi, în week-end-urile paradisiace, când în Lunca Mirceştiului păsările “triluriesc” , iar grătarele “sfârâie”.

Bietul boier a cam ieşit din uz şi doar episoade prezidenţiale cu istorii ale unui galbăn ne mai îndeamnă la parafrazări.

Aşadar, anteniştii treiari vor jubila că “Istoria unui galbăn” se referă la “Despot Vodă”, dar şi vor împietri la gândul că  al lor “Dan căpitan de Plai” nu e aşteptat cu happy end la proces.

 

 

 

Ori Dan Șova e nebun ori Victor Ponta e iresponsabil! Ori amândoi sunt disperați!

Dan Șova tocmai a acuzat Germania, la Realitatea TV,  de imixtiune în treburile interne ale României:

„Angela Merkel l-a sprijinit pe Traian Băsescu în 2012 să nu își piardă mandatul”.

Cine e mai vinovat?

Șova, cel cu negarea Holocaustului și fraza asta de birt, sau Ponta, cel care încurajează cu încăpățânată un asemenea individ?

Așa că Ponta ar trebui să spună urgentissim cum a făcut Merkel o asemenea chestie.