Monica Macovei: 7-3 pentru votul meu!  

În primul tur, voi vota Macovei. Fiindcă nu e ca ei!

Unul dintre sloganele ei de campanie — „Votează Macovei fiindcă nu e ca ei” — sintetizează exact natura resorturilor intime ale unui electorat debusolat și dezamăgit care ar merge la vot.  (Care ar merge, subliniez asta!) Și, spre deosebire de alte slogane, fraza vorbește despre candidat ca o concluzie, nu ca o promisiune deșartă. Elena Udrea propune „România frumoasă”, Ponta crede despre el că e un ”președinte care unește” , iar Iohannis a ales „România lucrului bine făcut”.

O coincidență interesantă face ca cele trei slogane să evoce, neașteptat, cele trei mari momente ale secolului al XIX-lea: anul 1848, Unirea și venirea lui Carol I. Iată cum.

„România frumoasă” mă face să mă gândesc mai mult la Udrea decât la România, adică la portretul lui Rosenthal ce își imagina România sub chipul fermecătoarei  Maria Rosetti, fostă Mary Grant, adică sora ambasadorului englez în Țara Românească.

Cu „Președintele care unește”, mă gândesc, limpede, la 1859, iar venirea Nemțului la 1866 te face clar să te gândești la „lucrul bine făcut”.

Sigur, toutes proportions et exagérations gardées, luați toate astea sub umbra unui surâs. Fiindcă nu la acești candidați vreau să mă refer în cele ce urmează.

Așa că întorc la Monica Macovei și constat că:

  1. Monica Macovei nu a fost implicată în absolut nicio suspiciune de corupție sau imixtiune în vreun caz de corupție.
  2. Moniuca Macovei nu are avere, conturi, rude bogate, rude cu moșteniri, poșete galactice, pantofi câtă frunză și iarbă.
  3. Nu are niciun cadavru îngropat împreună cu un partid sau cu alte grupuri de interese.
  4. Enervează până la isterie toată clasa politică necinstită, toți profitorii și toți hoții ce se știu la adăpost atâta vreme cât la putere vor fi alți hoți.
  5. Nu își negociază principiile în numele unui pragmatism de doi lei pe care mulți politicieni de 2 lei ni-l vând drept „atitudine politică”.
  6. Nu vinde vorbe goale și nu promite cu gura. Deci nu minte.
  7. E tăioasă, severă și fermă, uneori chiar antipatică. Fiindcă nu e ipocrită și nici nu „se vinde” în numele unui populism ieftin.

Observați că nu am scris despre legile din Parlamentul european fiindcă mi se pare firesc ca ea să fi făcut asta. Nu am subliniat nici profesionalismul ei, fiindcă, iarăși, faptul e evident.

Astea ar fi calitățile. Astea ar fi lucrurile care îmi plac mult la Monica Macovei.

Nu mi-au plăcut câteva pe care le scriu tot aici:

  1. Și-a anunțat candidatura după ce a intrat în Parlamentul European.
  2. Nu a respectat regulile de candidatură din partid.
  3. L-a atacat pe Iohannis, irosindu-și, în acest fel, participarea simbolică în turul 2. (O doză de egoism electoral neașteptată!)

Așadar, scorul meu pentru a o vota pe Monica Macovei este 7-3 în favoarea ei!

Și, ca o ultimă observație ce mă intrigă puțin, se referă la faptul că unele puncte ale discursului de campanie țin de puterile unui prim-ministru și nu ale unui președinte.

În fond, o asemenea campanie poate fi și un bun prilej pentru o personalitate cum este Doamna Macovei de a explica românilor, clar, CE TREBUIE SĂ FACĂ ȘI CE POATE SĂ FACĂ PREȘEDINTELE!

Un vers celebru pentru Vasile Blaga, revăzut și adăugit: Eu nu strivesc corola de minuni a lunii martie?

Candidaturile lui Udrea și Blaga suferă de același defect de poziționare: una e prea aproape de Băse, cealaltă – prea departe.

La nivel anatomic, ambii candidați se remarcă printr-un exces: Blaga, la fălci, Udrea, ceva mai jos.

In fine, ultima trăsătură comună se poate rezuma așa: ambii sunt, tot ei, „oamenii noi”.

Să trecem la avantajele unuia față de cealaltă: Blaga va câștiga fiindcă, asemenea oricărui vameș, vorbește limbi străine. Și, de pildă, se poate înțelege cu Sârbu.

Cât privește moțiunea Monicăi Macovei, ea va fi votată in corpore de șoferii din PDL care , după vot, se vor urca în automobil să se auto-denunțe. Pentru a arăta că pedeliștii pot fi arestați chiar și când nici nu mai știu ce partid să trădeze.

În rest, toată admirația pentru marmoreanul Videanu care, în concordanță cu numele, a înscris un gol antologic prin tăcerea cu care așteaptă scindarea partidului.